|
Numar proiect
|
2023/058
|
|
Nume proiect
|
“CoolerBlock” – Bloc de racire sisteme electrice si/sau optice
|
|
Promotor proiect
|
Rolix Impex Series Srl
|
|
Aria de focusare proiect
|
Mediu industrial
|
|
|
|
|
1. Introducere și
contextul proiectului
|
Proiectul CoolerBlock urmărește
dezvoltarea unui bloc de răcire performant destinat sistemelor electrice
și optice de înaltă densitate energetică. Creșterea
complexității echipamentelor moderne, atât în domeniul electronicii
de putere, cât și în cel al aplicațiilor optice, impune soluții
avansate de management termic care să asigure stabilitatea funcționării,
fiabilitatea pe termen lung și siguranța operării. În prezent,
multe dintre sistemele existente se confruntă cu limitări ale
metodelor convenționale de răcire, în special atunci când sunt
supuse unor sarcini termice ridicate sau condițiilor variabile de mediu.
În acest context, CoolerBlock își propune să genereze o soluție
inovatoare, modulară și scalabilă, capabilă să
răspundă cerințelor industriale actuale și viitoare.
1.1. Necesitatea unui sistem avansat de
răcire în aplicațiile electrice și optice
Aplicațiile electrice și optice moderne operează
într-un regim termic intens, iar performanțele lor depind direct de
capacitatea sistemului de răcire de a menține o temperatură
optimă și stabilă. Componentele electronice de putere,
modulele laser, sursele optoelectronice sau unitățile de conversie
a energiei generează disipări termice semnificative, care pot
afecta funcționarea dacă nu sunt gestionate corespunzător. În
lipsa unui sistem eficient de răcire, apar fenomene precum degradarea
materialelor, scăderea eficienței, deformarea elementelor structurale
sau defectarea prematură a componentelor. Având în vedere aceste riscuri
și cerințele crescânde ale industriilor emergente, este
necesară o soluție inovatoare care să combine performanța
termică ridicată cu fiabilitatea și flexibilitatea
integrării în echipamente diverse.
1.2. Obiectivele generale ale proiectului
CoolerBlock
Proiectul CoolerBlock are ca obiectiv principal dezvoltarea
unui bloc de răcire compact, eficient și modular, destinat
sistemelor electrice și optice ce necesită un control termic
precis. Obiectivele specifice includ optimizarea fluxului termic intern,
utilizarea unor materiale cu conductivitate ridicată, integrarea unor
canale interne care permit o distribuție uniformă a agentului de
răcire și realizarea unei arhitecturi ușor adaptabile la
diverse configurații industriale. De asemenea, proiectul urmărește
reducerea consumului energetic al sistemelor de răcire, creșterea
duratei de viață a echipamentelor protejate și asigurarea
compatibilității cu standardele de operare din domeniile electrice și
optice. Un alt obiectiv strategic este demonstrarea viabilității
tehnologiei prin testare experimentală și pregătirea acesteia
pentru scalarea industrială.
1.3. Impactul așteptat asupra capacităților
de inovare ale companiei Rolix
Implementarea proiectului CoolerBlock va contribui direct la
consolidarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare
ale companiei Rolix. Prin abordarea unor tehnologii avansate de management
termic, compania își va extinde portofoliul de competențe în
domeniul sistemelor de răcire pentru aplicații critice și va
intra într-un segment emergent, caracterizat de cerințe tehnice înalte și
oportunități comerciale semnificative. Rezultatele proiectului vor
genera know-how intern, proceduri de proiectare avansată, metode de
simulare și testare care pot fi valorificate în alte proiecte viitoare.
De asemenea, capacitatea de a oferi produse inovatoare bazate pe tehnologie
proprie va îmbunătăți competitivitatea companiei pe piața
tehnologiilor industriale și va facilita colaborări cu parteneri
din sectoare precum energie, optică, robotică sau sisteme
electronice de putere.
|
|
2. Analiza stadiului
actual al tehnologiilor de răcire
|
Creșterea densității de putere în aplicațiile
electrice și optice moderne determină o nevoie acută de soluții
avansate de management termic. Producătorii și centrele de
cercetare explorează constant noi arhitecturi de disipare a
căldurii, însă o parte dintre tehnologiile existente prezintă
încă limitări importante legate de eficiență, dimensiune,
costuri sau fiabilitate. În acest context, proiectul CoolerBlock se înscrie
într-o direcție strategică, vizând dezvoltarea unei soluții
care să depășească barierele întâlnite în sistemele
actuale.
2.1. Metode convenționale de management termic și
limitările acestora
Metodele tradiționale utilizate în răcirea
echipamentelor electrice și optice includ radiatoarele cu disipare
pasivă, plăcile de bază din aluminiu sau cupru și
ventilatoarele auxiliare. Deși acestea oferă o soluție
adecvată pentru sisteme cu sarcini termice moderate, ele devin
insuficiente în aplicații unde fluxul termic depășește
capacitățile lor de transfer. Limitările acestor metode sunt
legate de suprafața redusă de contact cu sursa de
căldură, eficiența scăzută la temperaturi ridicate și
dependența de condițiile ambientale. În plus, ventilatoarele
introduc zgomot operațional, vibrații și pot avea o
durată de funcționare limitată, afectând fiabilitatea
ansamblului. Pentru aplicațiile de mare putere, aceste soluții nu
mai pot asigura un control termic precis și stabil.
2.2. Sisteme emergente de răcire pentru
electronice de înaltă densitate
Odată cu creșterea
cerințelor tehnologice, au apărut soluții emergente de
răcire, precum microcanalele integrate în plăci de răcire,
răcirea cu lichid în circuite închise, structurile din materiale
compozite cu conductivitate termică ridicată și elementele
termoelectrice. Sistemele cu microcanale prezintă o eficiență
superioară datorită raportului mare între suprafața
internă și volumul canalului, permițând un transfer rapid al
căldurii. De asemenea, răcirea cu lichid devine tot mai
utilizată în aplicații unde disiparea depășește
posibilitățile răcirii pasive, asigurând un control precis și
uniform al temperaturii. Totuși, aceste tehnologii necesită o
proiectare complexă, pot introduce riscuri legate de etanșeitate și
necesită materiale specializate, ceea ce poate crește costurile.
Integrarea lor în sisteme compacte reprezintă de asemenea o provocare,
motiv pentru care există încă o nevoie semnificativă de soluții
optimizate.
2.3. Identificarea lacunelor tehnologice și
oportunităților de dezvoltare
Analiza soluțiilor
actuale evidențiază mai multe direcții insuficient dezvoltate
în industria sistemelor de răcire pentru aplicații electrice și
optice. Printre acestea se numără lipsa unor arhitecturi modulare
care să permită adaptarea rapidă la diferite configurații,
necesitatea reducerii pierderilor termice fără creșterea
volumului total și demandarea unor sisteme care să combine
performanța ridicată cu un consum redus de energie. De asemenea,
multe soluții existente nu oferă o uniformitate optimă a
distribuției termice, ceea ce afectează durabilitatea componentelor
sensibile. Aceste lacune creează oportunități pentru
dezvoltarea unor blocuri de răcire performante, capabile să
gestioneze fluxuri termice intense, să mențină stabilitatea
operațională și să ofere un nivel ridicat de integrare.
Proiectul CoolerBlock își propune să valorifice aceste
oportunități prin conceperea unei soluții care să îmbine
avantajele răcirii active și pasive în cadrul unei arhitecturi
robuste și eficiente.
|
|
3. Specificații tehnice și cerințe
funcționale pentru CoolerBlock
|
Proiectarea unui bloc de răcire performant necesită
definirea unui set riguros de specificații tehnice și funcționale
care să asigure compatibilitatea cu o gamă variată de aplicații
electrice și optice. CoolerBlock trebuie să îndeplinească
cerințe stricte legate de eficiența transferului termic,
stabilitatea mecanică, integrarea facilă în sisteme existente și
respectarea standardelor industriale. Acest capitol detaliază parametrii
esențiali ce vor ghida procesul de proiectare și dezvoltare.
3.1. Parametri termici, electrici și mecanici necesari
Performanța
unui sistem de răcire este influențată direct de capacitatea
acestuia de a prelua, transporta și disipa căldura generată de
componentele active. Pentru CoolerBlock, parametrii esențiali includ:
Transferul termic și disiparea căldurii
– capacitatea minimă de disipare, exprimată în watti, adaptată
pentru aplicații cu fluxuri termice ridicate
– menținerea unei diferențe minime între temperatura sursei și
temperatura agentului de răcire
– optimizarea rezistenței termice interne pentru a reduce pierderile
Stabilitatea și compatibilitatea electrică
– utilizarea materialelor dielectrice acolo unde este necesară izolarea
electrică
– prevenirea acumulării de sarcini electrostatice care ar putea afecta
echipamentele optice
– evitarea interferențelor electromagnetice prin structuri constructive
adecvate
Parametri mecanici și structurali
– rezistența la vibrații și șocuri mecanice în condiții
de operare variate
– toleranțe dimensionale stricte pentru integrarea în module compacte
– etanșeitate ridicată în cazul sistemelor cu lichid, pentru
eliminarea riscului de scurgeri
Performanța blocului de răcire este determinată
de capacitatea sa de a prelua, transporta și evacua căldura. Înțelegerea
interdependențelor dintre acești parametri este esențială
încă din etapa de proiectare.
Diagramă
conceptuală: lanțul de transfer termic
Avem un lanț format din
patru verigi dispuse în linie:
- sursa de căldură
(componenta electronică sau optică)
- suprafața de contact
termic (interfață, material TIM)
- structura internă a
CoolerBlock (microcanale, pereți conductivi)
- agentul de răcire (lichid
sau aer în mișcare controlată)
Fluxul
termic pornește din prima verigă și se deplasează
progresiv spre agentul de răcire. Orice rezistență
termică crescută într-o verigă determină
supraîncălzirea sistemului. De aceea, proiectarea CoolerBlock se
concentrează pe minimizarea rezistențelor termice la fiecare
etapă, crescând astfel eficiența globală.
Pe partea electrică și mecanică, parametrii
critici includ:
– izolarea electrică acolo unde componentele sunt foarte sensibile
– rigiditatea structurală pentru a rezista vibrațiilor
– toleranțe dimensionale fine pentru montaj precis
3.2. Compatibilitatea cu sisteme electrice și
optice existente
CoolerBlock
trebuie să fie adaptabil la o varietate de configurații tehnice,
atât în aplicații electrice, cât și în cele optice.
Compatibilitatea include:
Integrarea în
module electrice
– preluarea eficientă a căldurii de la componente precum
tranzistoare de putere, microprocesoare sau convertoare
– compatibilitate cu plăci electronice de diferite formate
– posibilitatea montării pe suprafețe plate sau profilate, în funcție
de arhitectura sistemului
Integrarea în
module optice
– stabilitate termică ridicată pentru surse laser, LED-uri de mare
putere sau module optoelectronice
– menținerea uniformității temperaturii în zone sensibile
pentru asigurarea stabilității fasciculului optic
– structuri care reduc dilatațiile termice pentru a evita devieri optice
Compatibilitatea
fizică și dimensională
– multiple configurații ale porturilor de intrare și ieșire
pentru agentul de răcire
– posibilitatea montajului în serie sau paralel cu alte module
– adaptarea la standardele industriale utilizate în telecomunicații,
robotică, automatizări sau echipamente de laborator
Prin această flexibilitate, CoolerBlock va putea fi
implementat într-un spectru larg de aplicații fără
modificări structurale majore din partea utilizatorului final.
CoolerBlock trebuie proiectat ca un modul universal, capabil
să se integreze într-o gamă largă de echipamente.
Diagramă
conceptuală: interfața de integrare
CoolerBlock ca o piesă centrală, iar în jurul său patru module
diferite conectate prin linii simbolice:
– un modul laser
– un modul electronic de putere
– un modul optoelectronic
– un circuit de control
Blocul de răcire trebuie să fie compatibil atât din
punct de vedere termic, cât și geometric cu fiecare dintre aceste
module. Liniile simbolice reprezintă interfețele termo-mecanice,
prin care căldura, alimentarea fluidului de răcire și fixarea
mecanică sunt realizate. Flexibilitatea structurii CoolerBlock permite
aceeași arhitectură să fie utilizată în contexte
diferite, cu doar câteva adaptări dimensionale.
Integrarea în sisteme optice necesită, de exemplu, menținerea
unei temperaturi foarte constante pentru a evita devierea lungimii de
undă sau deformarea elementelor optice. În aplicațiile electrice,
criteriile sunt legate de disiparea rapidă a vârfurilor de
temperatură.
3.3. Definirea constrângerilor de proiectare și
a criteriilor de performanță
Orice tehnologie
avansată trebuie dezvoltată în acord cu un set de constrângeri
tehnice, economice și operaționale. Pentru CoolerBlock, acestea
includ:
Constrângeri tehnice
– limitarea volumului total al modulului pentru a permite integrarea în
echipamente compacte
– control strict asupra masei totale pentru a evita încărcarea
suplimentară a structurilor suport
– eliminarea zonelor de stagnare a agentului de răcire pentru a asigura
un flux optim
Constrângeri de producție
– selecția unor materiale ușor de prelucrat și disponibile pe
piață
– evitarea geometrilor excesiv de complexe care ar crește timpul și
costurile de fabricație
– compatibilitatea cu procese standardizate precum frezarea CNC, gravarea
internă sau printarea 3D metalică
Criterii de performanță
– atingerea unui coeficient de transfer termic superior față de
soluțiile existente în aceeași clasă tehnică
– asigurarea funcționării optime în intervale largi de
temperatură ambientală
– creșterea duratei de viață a componentelor răcite prin
reducerea stresului termic
Aceste criterii
vor ghida deciziile de proiectare în toate etapele, de la modelarea
termică până la testarea experimentală, asigurând o soluție
robustă, scalabilă și eficientă energetic.
Orice sistem avansat de răcire trebuie dezvoltat în
limite clare, dictate de aplicațiile țintă și de
procesele tehnologice utilizate pentru fabricare.
Diagramă conceptuală: triada constrângerilor
Avem un triunghi echilateral, cu câte un cuvânt pe fiecare latură:
– performanță termică
– cost de producție
– complexitate geometrică
Aceste trei elemente se influențează reciproc. O
performanță termică ridicată poate necesita geometrii
complexe (ex. microcanale foarte fine), ceea ce crește costurile de
producție. Reducerea costului poate impune limitări asupra
complexității interne. Rolul echipei de proiectare este să
găsească un echilibru optim între aceste trei puncte ale
triunghiului.
Criteriile de performanță sunt
completate de:
– coeficientul de transfer termic minim acceptat
– temperatura maximă tolerată pe suprafața sursei de
căldură
– presiunea maximă a agentului de răcire care nu compromite etanșeitatea
– masa totală care nu trebuie să crească încărcarea
structurii echipamentului
Diagramă
conceptuală: fluxul decizional în proiectare
Avem un arbore de decizie cu trei ramificații principale:
·
materialele
posibile
·
geometria
internă
·
metoda de fabricație
Fiecare ramură are trei niveluri succesive:
– opțiuni teoretice
– opțiuni compatibile cu parametrii tehnici
– opțiunea finală selectată
Acest arbore conceptual ilustrează cum, dintr-un spectru larg de opțiuni,
proiectarea se restrânge treptat până la soluția optimă.
Fiecare selecție trebuie justificată prin calcule, simulări și
constrângeri industriale
|
|
4. Conceptualizarea și dezvoltarea
arhitecturii CoolerBlock
|
Arhitectura CoolerBlock este definită în jurul unui
sistem robust de răcire, bazat pe un canal principal și derivații
distribuite strategic pentru asigurarea unui flux uniform al agentului de
răcire. Această abordare este optimizată pentru producție
industrială, mentenanță redusă și compatibilitatea
cu aplicațiile electrice și optice de înaltă stabilitate
termică.
Materialul utilizat pentru construcție este aluminiul, selectat pentru
conductivitatea termică ridicată, greutatea redusă,
prelucrabilitate excelentă și rezistența adecvată la
coroziune atunci când este utilizat împreună cu apă
demineralizată cu glicol.
4.1. Modele preliminare de design și selecția
conceptului optim
Conceptualizarea
inițială a CoolerBlock a inclus realizarea mai multor modele de
arhitectură internă bazate pe canal principal cu derivații,
fiecare optimizat pentru distribuția uniformă a agentului de
răcire și reducerea rezistenței hidraulice.
Model conceptual
verbal: structura canalului principal
Arhitectura poate fi imaginată ca un canal longitudinal amplasat central
în masa blocului de răcire. De-a lungul acestuia se ramifică derivații
laterale dispuse simetric sau asimetric, în funcție de geometria
echipamentului care necesită răcire.
– Canalul principal are rol de colectare și transport rapid al agentului
de răcire
– Derivațiile asigură alimentarea uniformă a suprafețelor
critice și eliminarea zonelor de stagnare
– Configurația derivată poate fi adaptată la geometrii
diferite fără modificări majore ale arhitecturii de bază
Selecția
conceptului optim a rezultat dintr-o evaluare comparativă a două
criterii esențiale: stabilitatea debitului în interiorul blocului și
uniformitatea temperaturii la nivelul suprafeței de contact. Designul
final adoptă o configurație cu canal principal rectiliniu și
derivații laterale distribuite în mod controlat pentru echilibrarea
presiunii.
4.2. Analiza materialelor și alegerea soluțiilor
constructive
Materialul
utilizat pentru întregul ansamblu este aluminiul, datorită
proprietăților sale termice și mecanice adecvate aplicațiilor
industriale. Conductivitatea termică ridicată a aluminiului permite
transferul rapid al căldurii de la suprafața de contact către
sistemul intern de canale.
Model conceptual
verbal: structura din aluminiu ca mediu conductiv
Construcția poate fi descrisă ca o masă compactă de
aluminiu care încorporează un canal intern principal și rețelele
de derivații. Acest model funcționează ca un conductor termic
uniform:
– partea superioară preia rapid căldura de la componentele electrice
sau optice
– masa blocului dispersează și transportă căldura
către zonele traversate de agentul de răcire
– structura internă este dimensionată astfel încât să evite
punctele calde, cu acumulare locală de energie termică
Apa
demineralizată cu glicol este agentul de răcire utilizat
datorită capacității sale bune de transport termic, protecției
împotriva coroziunii și stabilității la variații de
temperatură. Compatibilitatea chimică între aluminiu și acest
amestec este adecvată, cu condiția utilizării inhibitorilor
specifici din compoziția soluției de glicol.
4.3. Integrarea componentelor active și pasive de
răcire
CoolerBlock se
bazează pe un sistem de răcire preponderent pasiv în ceea ce privește
structura internă, completat de componente active plasate extern, precum
pompa de circulație, senzorii de temperatură și supapele de
reglare a debitului.
Model conceptual
verbal: circuitul intern al agentului de răcire
Arhitectura poate fi descrisă ca un traseu secvențial în trei etape:
– etapa 1: intrarea agentului de răcire în canalul principal la o
presiune controlată
– etapa 2: distribuirea fluidului în derivațiile laterale care
acoperă zonele critice, generând un transfer termic uniform
– etapa 3: reîntoarcerea fluidului încălzit în circuitul extern pentru
evacuarea căldurii și recirculare
Sistemele active
sunt amplasate în afara blocului de răcire și asigură
stabilitatea presiunii și a debitului. Integrarea senzorilor permite
monitorizarea continuă a temperaturii. Aceștia transmit date
către un controler care ajustează automat parametrii sistemului,
dacă este necesar.
Arhitectura
internă fără microcanale reduce riscul de colmatare și
facilitează curățarea și mentenanța. Configurația
cu canal principal și derivații permite utilizarea debitelor
moderate, evitând creșterea excesivă a presiunii interne. În plus,
aluminiul, prin masa sa termoconductivă, contribuie la amortizarea
fluctuațiilor termice rapide.
4.4.
Comparații între debite, presiuni și temperaturi pentru diferite
configurații ale canalului principal și ale derivațiilor
Analiza
comparativă a diferitelor configurații interne este esențială
pentru a identifica distribuția optimă a agentului de răcire
în CoolerBlock. Deoarece arhitectura se bazează pe un canal principal și
derivații laterale, performanța termică depinde de echilibrul
dintre debitul disponibil, presiunea necesară pentru circulație și
temperaturile obținute în zonele critice.
Model
conceptual verbal: distribuția fluxului în funcție de
arhitectură
Configurațiile analizate pot fi descrise prin trei modele conceptuale
distincte:
Configurația
1: canal principal rectiliniu, derivații scurte și simetrice
– Debitul se împarte uniform între derivații
– Presiunea necesară este moderată
– Temperatura pe suprafața blocului prezintă o distribuție
uniformă
– Risk redus de stagnare
Configurația
2: canal principal rectiliniu, derivații lungi și asimetrice
– Debitul tinde să favorizeze derivațiile cu rezistență
hidraulică mai mică
– Necesită presiuni mai mari pentru echilibrare
– Poate genera diferențe locale de temperatură
– Performanța depinde de calibrarea exactă a secțiunilor
transversale
Configurația
3: canal principal cu extinderi graduale ale secțiunii
– Distribuția debitului este controlată prin modificări ale
secțiunii canalului
– Presiunea internă este stabilizată natural
– Temperatura se uniformizează datorită maselor termice
suplimentare
– Configurație potrivită pentru aplicații cu variații
termice rapide
Comparația
între aceste modele sugerează faptul că eficiența termică
globală este maximă atunci când:
– presiunea internă este menținută în limite moderate
– derivațiile au lungimi apropiate sau sunt compensate geometric
– variațiile de secțiune sunt utilizate pentru stabilizarea
fluxului
– debitul agentului de răcire este adaptat la sarcina termică specifică
aplicației
În
analiza preliminară, configurația cu canal principal rectiliniu și
derivații simetrice prezintă cele mai bune rezultate în privința
uniformității temperaturii și a consumului energetic al
pompei. Configurațiile asimetrice oferă flexibilitate
geometrică, dar necesită reglaje suplimentare pentru asigurarea
echilibrului termic.
4.5.
Analiza efectelor glicolului asupra stabilității termice și a
performanței de răcire
Agentul
de răcire utilizat în CoolerBlock este o soluție de apă
demineralizată cu glicol, aleasă pentru proprietățile
sale termice și anticorozive. Glicolul modifică atât comportamentul
termodinamic, cât și pe cel hidraulic al sistemului.
Model
conceptual verbal: influențele glicolului asupra funcționării
blocului de răcire
Efectele asupra performanței pot fi grupate în trei categorii
principale:
- Efecte asupra transferului
termic
– Glicolul crește punctul de fierbere și reduce riscul de
cavitație
– Conductivitatea termică este mai redusă față de
apa pură, ceea ce poate scădea ușor eficiența
transferului
– Masa termică mai mare stabilizează variațiile bruște
de temperatură, oferind o funcționare mai predictibilă
- Efecte asupra circulației
fluidului
– Vâscozitatea mai ridicată crește rezistența
hidraulică
– Debitul necesar poate necesita o presiune suplimentară din partea
pompei
– Derivațiile trebuie dimensionate astfel încât să nu
amplifice pierderile de presiune
- Efecte asupra durabilității
și compatibilității materialelor
– Glicolul, în combinație cu inhibitorii specifici, reduce riscul
de coroziune asupra aluminiului
– Previne formarea depunerilor și creșterea microbiană
– Îmbunătățește protecția sistemului în condiții
de temperaturi scăzute
Stabilitatea
termică globală a sistemului crește datorită
capacității mai bune a glicolului de a amortiza variațiile
rapide de temperatură, aspect important în aplicații cu sarcini
termice fluctuante.
În același timp, proiectarea internă trebuie adaptată pentru a
compensa vâscozitatea mai mare, astfel încât presiunea necesară pentru
circulație să rămână în limite acceptabile.
Tabel
comparativ – debite, presiuni și temperaturi pentru diferite configurații
|
Caracteristică
|
Configurația 1 – Derivații scurte, simetrice
|
Configurația 2 – Derivații lungi, asimetrice
|
Configurația 3 – Secțiune variabilă a canalului
principal
|
|
Interval
debit necesar
|
Mic
– Mediu
|
Mediu
– Mare
|
Mediu
|
|
Presiune
necesară
|
Mică
– Medie
|
Medie
– Ridicată
|
Medie
|
|
Uniformitatea
temperaturii
|
Bună
|
Medie
(posibile zone calde în derivațiile lungi)
|
Foarte
bună, cu variații reduse
|
|
Riscuri
hidraulice
|
Minime
|
Dezechilibru
de debit, stagnare locală
|
Minime,
stabilizare prin geometrie
|
|
Avantaje
|
Eficiență
ridicată, consum redus al pompei
|
Flexibilitate
pentru geometrii complexe
|
Stabilitate
termică superioară la sarcini variabile
|
|
Dezavantaje
|
Adaptabilitate
limitată la geometrii atipice
|
Consum
energetic mai mare al pompei
|
Necesită
proiectare atentă a secțiunilor progresive
|

Aceasta este o simulare calitativă
(diferențe finite simplificate), utilă pentru vizualizarea tendințelor
(zone mai reci de-a lungul canalelor, gradient longitudinal intrare→ieșire).
|
|
5. Modelare
numerică și simulări termice
|
Modelele
3D sunt construite pentru a reflecta geometria exactă a canalului
principal, derivațiilor și suprafețelor de contact. În zonele
critice se utilizează o discretizare mai fină pentru a obține
acuratețe în calculele CFD și termice. Cele trei modele evaluate
reflectă diferențe semnificative în comportamentul hidraulic și
în distribuția temperaturilor.
Tabel
comparativ – caracteristicile principalelor versiuni de model 3D
|
Versiune model 3D
|
Geometrie internă
|
Complexitate meshing
|
Relevanță pentru aplicații
|
|
Model
A
|
Canal
principal rectiliniu cu derivații simetrice
|
Redusă
|
Ridicată
pentru aplicații standard
|
|
Model
B
|
Canal
principal cu derivații asimetrice
|
Medie
|
Utilă
pentru geometrii speciale
|
|
Model
C
|
Canal
principal cu secțiune variabilă
|
Medie
– Ridicată
|
Optimizat
pentru sarcini fluctuante
|
5.2.
Simulări CFD și evaluarea comportamentului termic
Simulările CFD sunt folosite pentru identificarea distribuției
debitului, determinarea pierderilor de presiune și observarea
comportamentului termic în condiții de sarcină stabilă și
variabilă. Este analizată apariția zonelor de stagnare,
stabilitatea fluxului și temperatura maximă în blocul de
răcire.
Tabel
comparativ – rezultate CFD pentru cele trei configurații
|
Parametru analizat
|
Configurația 1 – Derivații scurte, simetrice
|
Configurația 2 – Derivații lungi, asimetrice
|
Configurația 3 – Secțiune variabilă
|
|
Distribuție
debit
|
Uniformă
|
Neuniformă
|
Controlată
prin geometrie
|
|
Pierdere
de presiune
|
Redusă
|
Ridicată
|
Medie
|
|
Stabilitate
flux
|
Foarte
bună
|
Variabilă
|
Foarte
bună
|
|
Temperatură
maximă
|
Scăzută
|
Medie
– Ridicată
|
Scăzută
|
|
Zone
calde
|
Minime
|
Prezente
|
Minime
|
Interpretare: Configurația 1
oferă eficiență ridicată și consum energetic redus.
Configurația 2, deși flexibilă geometric, conduce la distribuții
neuniforme ale fluxului și temperaturi mai ridicate. Configurația 3
oferă o stabilitate termică superioară datorită
ajustării progresive a secțiunii canalului principal.
5.3.
Optimizarea geometriei și distribuției fluxului de răcire
Optimizarea urmărește reducerea temperaturilor maxime,
îmbunătățirea uniformității termice și
minimizarea pierderilor hidraulice. Ajustările vizează secțiunea
canalului principal, lungimea și diametrul derivatiilor și zonele
de tranziție dintre acestea.
Tabel
comparativ – optimizări implementate
|
Element optimizat
|
Model A (Simetric)
|
Model B (Asimetric)
|
Model C (Secțiune variabilă)
|
|
Secțiunea
canalului principal
|
Păstrată
constantă
|
Păstrată
constantă
|
Ajustată
progresiv
|
|
Secțiunea
derivatiilor
|
Ajustări
minore
|
Ajustări
majore
|
Ajustări
moderate
|
|
Reducerea
temperaturilor de vârf
|
Moderată
|
Redusă
|
Ridicată
|
|
Impact
asupra pierderilor de presiune
|
Minimizat
|
Crește
|
Controlat
|
Concluzii: Modelul C prezintă
performanțe superioare în regim dinamic. Modelul A rămâne optim
pentru aplicații stabile și cu geometrie standard. Modelul B este
util doar în aplicații care impun constrângeri de montaj, deoarece generează
costuri energetice mai ridicate.
|
|
6. Prototipare și
testare experimentală
|
Prototiparea CoolerBlock
reprezintă etapa în care arhitectura modelată numeric este
transpusă într-un ansamblu fizic cu dimensiuni reale. Având în vedere dimensiunile
semnificative ale blocului (înălțime 55 mm, lățime 428 mm
și adâncime 513 mm) și particularitatea constructivă a
acestuia, procesul de prototipare implică un set complex de operații:
decupare laser, asamblare stratificată, lipire structurală cu
adezivi bicomponenți pentru aluminiu și verificări
intermediare de planeitate, etanșeitate și rezistență
mecanică. Testările efectuate ulterior au rolul de a valida
comportamentul termic, hidraulic și structural în regim real de funcționare.
6.1.
Fabricarea prototipului conform specificațiilor stabilite
Fabricarea CoolerBlock se realizează printr-o tehnologie hibridă:
plăcile de aluminiu de 5 mm grosime sunt decupate la laser în funcție
de conturul fiecărui strat, apoi ordonate și asamblate prin lipire
structurală. Metoda nu doar înlocuiește frezarea dintr-un bloc
masiv, ci permite realizarea unei geometrii interne complexe prin
suprapunerea precisă a straturilor.
Pentru
realizarea prototipului sunt parcurse următoarele etape:
– decuparea laser a fiecărei plăci de 5 mm conform geometriei
interne proiectate;
– marcarea pozițiilor de aliniere pentru evitarea erorilor cumulative;
– șlefuirea ușoară a suprafețelor de contact pentru creșterea
aderenței adezivului;
– aplicarea adezivului bicomponent special pentru aluminiu (formula
utilizată în motoare termice pentru rezistență la
temperatură ridicată și vibrații);
– presarea stratificată în dispozitive de fixare pentru menținerea
paralelismului în timpul întăririi adezivului;
– verificarea etanșeității prin presurizare cu aer și
imersie parțială;
– testarea rigidității ansamblului la solicitări mecanice;
– montarea racordurilor pentru agentul de răcire și a locașurilor
pentru senzori.
Particularitatea
acestei tehnologii de fabricație permite obținerea unor canale
interne extrem de precise, mai dificil de realizat prin frezare clasică,
și reduce semnificativ costurile pentru dimensiuni mari ale blocului.
Tabel
– specificații constructive ale prototipului CoolerBlock
|
Parametru
|
Valoare
|
Observații
|
|
Material
|
Aluminiu
5 mm (plăci stratificate)
|
Decupare
laser și lipire structurală
|
|
Înălțime
bloc
|
55
mm
|
Obținută
prin suprapunerea a 11 plăci
|
|
Lățime
|
428
mm
|
Toleranță
±0.2 mm
|
|
Adâncime
|
513
mm
|
Toleranță
±0.2 mm
|
|
Canal
principal
|
3D
definit prin straturi
|
Geometrie
imposibilă prin frezare clasică
|
|
Adeziv
utilizat
|
Bicomponent
pentru motoare termice
|
Rezistență
termică > 180°C
|
|
Agent
de răcire
|
Apă
demineralizată + glicol
|
Compatibilitate
ridicată cu aluminiul
|

6.2.
Testarea performanțelor termice, hidraulice și mecanice
Testarea experimentală include evaluări detaliate în trei domenii
critice: termic, hidraulic și mecanic. Dimensiunile mari ale blocului și
metoda de asamblare impun verificări suplimentare față de un
bloc monolitic.
Testare
termică
– măsurarea temperaturilor cu un grid dens de senzori (≥ 12 puncte
pe suprafață);
– analiză în regim staționar și tranzitoriu în interval
20–85°C;
– validarea distribuției uniforme a temperaturii în zone cu densitate
termică variabilă;
– verificarea eficienței transferului termic pe toată suprafața
blocului stratificat.
Testare
hidraulică
– măsurarea pierderilor de presiune pentru debite între 4 și 16
l/min;
– verificarea uniformității fluxului în canalul principal și
în derivații;
– detecția zonelor cu stagnare sau acumulare turbulentă;
– compararea presiunilor reale cu cele simulate CFD.
Testare
mecanică și de integritate structurală
– evaluarea rigidității ansamblului stratificat în regim de vibrații;
– măsurarea deplasărilor microstructurale între straturi sub șoc
termic;
– verificarea rezistenței adezivului la temperaturi ridicate și
cicluri termice repetate;
– testarea etanșeității la presiuni de până la 3 bari.
Tabel
– comparație între rezultatele simulate și măsurătorile
reale
|
Parametru
|
Simulare
|
Testare reală
|
Abatere
|
Observații
|
|
Temperatură
maximă bloc
|
48°C
|
50–52°C
|
+2÷4°C
|
Influente
legate de conductivitatea adezivului
|
|
Pierdere
de presiune la 10 l/min
|
0.18
bar
|
0.22
bar
|
+0.04
bar
|
Rugozitate
internă mai mare față de simulare
|
|
Uniformitate
temperatură
|
±2°C
|
±3.5°C
|
+1.5°C
|
Neuniformități
minore între straturi
|
|
Stabilitate
flux
|
Ridicată
|
Ridicată
|
—
|
Fără
stagnări observate
|
|
Etanșeitate
|
Perfectă
(teoretic)
|
Fără
pierderi
|
—
|
Adezivul
a performat optim
|
6.3.
Analiza rezultatelor și identificarea necesităților de
îmbunătățire
Analiza finală a testelor relevă o performanță
generală foarte bună a CoolerBlock, cu diferențe moderate față
de simulările numerice, explicabile prin natura stratificată a
construcției și prin prezența adezivului.
Aspecte
identificate pentru optimizare:
– reducerea rugozității interne prin sablare fină sau
vibrofinisare înainte de lipire;
– optimizarea unghiurilor derivațiilor pentru compensarea
neuniformităților dintre straturi;
– utilizarea unei variante de adeziv cu conductivitate termică
superioară;
– micșorarea toleranțelor la decuparea laser pentru minimizarea
offset-urilor inter-strat;
– includerea unui strat suplimentar de ranforsare pentru reducerea
micro-deformărilor la presiuni ridicate.
Tabel
– direcții de optimizare propuse și impactul estimat
|
Direcție de optimizare
|
Impact termic
|
Impact hidraulic
|
Impact mecanic
|
|
Finisare
internă suplimentară
|
Scade
temp. cu 1–3°C
|
Reduce
pierderea cu 5–12%
|
Nesemnificativ
|
|
Adeziv
cu conductivitate superioară
|
Uniformitate
mai bună
|
Neutru
|
Crește
rigiditatea inter-strat
|
|
Ajustare
geometrie derivații
|
Uniformitate
+10–15%
|
Distribuție
flux îmbunătățită
|
Stabilitate
crescută
|
|
Reducerea
toleranțelor laser
|
Scade
variațiile locale
|
Stabilizează
fluxul
|
Reduce
riscul de delaminare
|
|
Strat
de ranforsare
|
Neutru
|
Neutru
|
Crește
rezistența la vibrații
|
|
|
|
|
|
6.4.
Analiză comparativă – avantajele realizării CoolerBlock din
plăci de aluminiu decupate laser față de bloc monolitic frezat
Realizarea CoolerBlock prin tehnica stratificată, utilizând plăci
din aluminiu de 5 mm decupate la laser și lipite structural,
generează avantaje semnificative față de metoda tradițională
de frezare dintr-un bloc compact de aluminiu. În aplicațiile de mari
dimensiuni, cum este cazul CoolerBlock (55 × 428 × 513 mm), frezarea
clasică întâmpină limitări tehnice, costuri ridicate și
restricții severe privind complexitatea internă a canalelor.
Avantajele
metodei stratificate includ flexibilitate geometrică superioară,
acces la forme interne imposibil de obținut prin frezare și costuri
reduse în faza de prototipare. Mai mult, controlul precis al fiecărui
strat permite ajustarea locală a geometriei fără reprocesarea
întregului bloc.
Tabel
comparativ – producție stratificată vs. bloc monolitic frezat
|
Criteriu
|
Plăci Aluminiu + Decupare Laser
|
Bloc Compact Frezat
|
|
Complexitatea
internă
|
Foarte
ridicată – forme 3D prin suprapunere
|
Limitată
– doar canale accesibile sculei
|
|
Timp
de producție
|
Redus
(decupare rapidă + lipire)
|
Mare
(frezări multiple, scule speciale)
|
|
Cost
producție
|
Redus
pentru dimensiuni mari
|
Foarte
ridicat
|
|
Accesibilitatea
canalelor interne
|
Excelentă
– fiecare strat poate fi personalizat
|
Redusă
– necesită frezare profundă
|
|
Precizie
geometrică
|
Ridicată
prin control strat cu strat
|
Dependă
de rigiditatea blocului și sculei
|
|
Modificări
la design
|
Simplu
– se editează doar plăcile necesare
|
Costisitor
– necesită refacerea completă
|
|
Risc
defecte interne
|
Foarte
redus
|
Ridicat
la cavități adânci
|
|
Material
irosit
|
Minim
|
Considerabil
|
6.5.
Analiza impactului asupra performanțelor termice și hidraulice –
metodă stratificată vs. bloc frezat
Metoda de realizare a CoolerBlock influențează nu doar costurile și
producția, ci și performanțele termice și hidraulice.
Geometria canalelor interne este un determinant major al stabilității
fluxului și al uniformității temperaturii. Metoda
stratificată permite optimizarea locală a fiecărei zone a
canalului, ceea ce conduce la o gestionare superioră a fluxului și
a transferului termic.
Un
alt avantaj major este distribuția mai controlată a rugozității
interne. În timp ce blocurile frezate prezintă limitări legate de
scule și de accesul în zone adânci, plăcile decupate laser
oferă o consistență crescută a profilului canalelor.
Tabel
comparativ – impactul metodei de fabricație asupra performanțelor
CoolerBlock
|
Parametru evaluat
|
Plăci decupate laser (stratificat)
|
Bloc frezat monolitic
|
|
Uniformitate
temperatură
|
Foarte
ridicată datorită geometriei precise
|
Medie
– limitată de accesul sculei
|
|
Controlul
fluxului
|
Excelent
– derivatii optimizate strat cu strat
|
Moderat
– forme limitate
|
|
Pierderi
de presiune
|
Reduse,
distribuție mai uniformă
|
Mai
mari în canale adânci
|
|
Adaptabilitate
la modele CFD
|
Ridicată
– replicare fidelă a simulării
|
Limitată
– compromisuri necesare
|
|
Risc
de zone calde
|
Minim
|
Mediu
|
|
Stabilitate
mecanică
|
Ridicată
prin adeziv structural + aluminiu
|
Ridicată,
dar sensibilă la tensiuni interne
|
|
Posibilitatea
integrării senzorilor
|
Ușoară
(decupari dedicate în straturi)
|
Dificilă,
necesită post-prelucrări
|
|
Masa
totală
|
Redusă
|
Mai
mare
|
|
|
7.Dezvoltarea
tehnologică și scalarea către producție
|
Scalarea
CoolerBlock de la nivel de prototip la producție industrială
implică standardizarea proceselor de fabricare, validarea
repetitivă a performanțelor și adaptarea tehnologiilor de
asamblare la ritmuri de producție ridicate. Având în vedere dimensiunile
mari ale blocului, construcția stratificată și utilizarea
adezivilor bicomponenți pentru aluminiu, scalarea necesită control
riguros al variabilelor tehnologice, optimizarea logisticii materialelor și implementarea
unor proceduri de verificare automatizate.
7.1.
Adaptarea prototipului la cerințele de producție în serie
Procesul de fabricare stratificată trebuie transformat din etapă
experimentală într-un flux industrial stabil. Aceasta presupune automatizarea
decupării laser, standardizarea modului de aplicare a adezivului,
integrarea sistemelor de presare controlată și introducerea
instrumentelor de măsurare optică pentru verificarea aliniamentului
dintre straturi.
Etapele
adaptării la producție includ:
– definirea toleranțelor industriale pentru fiecare placă de 5 mm;
– automatizarea aliniamentului plăcilor prin pini de poziționare
integrați în design;
– controlul automat al cantității de adeziv aplicat pe strat;
– introducerea unei prese cu distribuție uniformă a forței pe
întreaga suprafață 428 × 513 mm;
– implementarea inspecției optice la rezoluție înaltă pentru
verificarea fiecărui strat înainte și după lipire.
Tabel
– cerințe de standardizare pentru producția în serie
|
Parametru
|
Cerință industrială
|
Instrument de control
|
|
Toleranță
decupare laser
|
±0.05
mm
|
Sistem
optic de măsurare
|
|
Aderență
adeziv
|
≥
22 MPa
|
Test
de forfecare pe eșantion
|
|
Planeitate
stratificată
|
≤
0.15 mm deviație
|
Scanner
3D cu lumină structurată
|
|
Timp
de întărire adeziv
|
12–24
ore
|
Cameră
controlată temperatura
|
|
Etanșeitate
bloc
|
0
pierderi la 3 bari
|
Banc
test presurizare
|
7.2.
Optimizarea procesării materialelor și influența adezivului
asupra performanțelor
Materialele utilizate în construcția CoolerBlock trebuie procesate
astfel încât să mențină geometria proiectată și
să asigure proprietățile funcționale rezultate din
modelare. Aluminiul este prelucrat în forma de plăci de 5 mm, iar
adezivul bicomponent devine un element structural esențial.
7.2.1. Efectele adezivului asupra performanțelor termice
Adezivul bicomponent utilizat în structurile din aluminiu pentru motoare
termice prezintă conductivitate termică redusă față
de metal, dar distribuția acestuia în straturi foarte subțiri
limitează pierderile. În structura CoolerBlock, adezivul acționează
ca un strat intermediar cu rezistență termică controlată.
Avantaje termice:
– distribuție uniformă a fluxului termic între straturi;
– amortizare a fluctuațiilor rapide de temperatură;
– posibilitatea compensării geometrice prin ajustarea derivatiilor în
model.
Limitări termice:
– creștere moderată a temperaturilor locale (1–3°C);
– variații dependente de grosimea filmului de adeziv;
– influență asupra uniformității termice dacă
stratul nu este distribuit perfect.
7.2.2. Impactul adezivului asupra durabilității
structurale
Utilizarea adezivilor structurali conferă blocului o rezistență
ridicată la stres mecanic și vibrații. Adezivul absoarbe
microdeformațiile dintre plăci și reduce riscul apariției
fisurilor în aluminiu.
Avantaje privind durabilitatea:
– creșterea rezistenței la delaminare prin îmbinare elastică;
– disiparea eforturilor mecanice pe o suprafață mare;
– reducerea propagării fisurilor în caz de șoc mecanic;
– rezistență bună la medii umede și la glicol.
Limitări:
– îmbătrânirea naturală a adezivului necesită verificări
periodice în aplicații critice;
– performanța depinde de calitatea procesului de lipire.
7.2.3. Comportamentul adezivului la vibrații
Adezivii speciali pentru motoare termice sunt concepuți pentru a suporta
vibrații intense. În CoolerBlock, aceștia absorb microoscilațiile
generate de pompe, echipamente sau variații ale debitului agentului de
răcire.
Efecte pozitive:
– reducerea propagării vibrațiilor în masivul blocului;
– amortizarea diferențelor de rigiditate dintre plăci;
– creșterea duratei de viață a ansamblului.
Aspecte de monitorizat:
– stabilitatea modulului elastic după cicluri repetate de vibrație;
– posibile microdegradări la temperaturi foarte ridicate.
7.2.4. Efectele adezivului în cicluri termice repetate
Blocul CoolerBlock poate fi supus unor cicluri termice frecvente între 20°C și
85°C, în funcție de aplicație. Adezivul trebuie să reziste la
expansiunea și contracția aluminiului pe durata acestora.
Avantaje în cicluri termice:
– adezivul acționează ca o zonă tampon între plăci;
– minimizează tensiunile inter-strat;
– reduce riscul de deformare permanentă.
Riscuri posibile:
– degradare lentă după mii de cicluri, în funcție de
formulă;
– necesitatea testării accelerate pentru validarea duratei de viață.
7.3.
Elaborarea fluxului de producție și a procedurilor standard
În producția CoolerBlock, fluxul tehnologic trebuie standardizat astfel
încât fiecare unitate fabricată să reproducă fidel performanțele
prototipului validat. Aceasta presupune integrarea unor stații de
verificare intermediară, trasabilitate completă a materialelor și
control automatizat al calității.
Exemple
de proceduri standard necesare:
– protocol de decupare laser și verificare optică de strat;
– protocol de aplicare a adezivului și monitorizare a grosimii filmului;
– protocol de presare și întărire controlată a ansamblului;
– protocol de testare hidraulică și termică la finalul liniei.
Tabel
– elemente cheie în scalarea procesului CoolerBlock
|
Domeniu industrial
|
Cerință critică
|
Beneficiu obținut
|
|
Prelucrare
materiale
|
Repetabilitate
strat cu strat
|
Stabilitate
dimensională
|
|
Adezivi
structurali
|
Control
exact al filmului
|
Durabilitate
și performanță
|
|
Control
calitate
|
Scanare
optică 3D obligatorie
|
Detectarea
devierilor minore
|
|
Testare
finală
|
Presurizare
+ termografie
|
Validare
completă a unității
|
|
|
8. Validarea
finală și demonstrarea funcționalității
|
Validarea
finală a CoolerBlock are rolul de a confirma performanțele obținute
în modelare și testare experimentală și de a demonstra că
prototipul poate opera în condiții reale, replicând funcționarea
sistemelor electrice și optice pentru care a fost proiectat.
Această etapă reprezintă trecerea de la nivelul prototip funcțional
la un sistem matur tehnologic (aproape de TRL 7–8), capabil să fie
integrat în aplicații industriale fără riscuri majore.
8.1.
Teste în medii operaționale reale
Testarea în medii reale presupune evaluarea CoolerBlock în sisteme electrice și
optice în care încărcarea termică, dinamica agentului de
răcire și condițiile externe sunt similare cu cele întâlnite
în exploatare.
Scenariile
de test includ:
– montarea CoolerBlock într-o aplicație electrică de putere (ex.
invertor, modul IGBT, sursă de alimentare industrială);
– utilizarea în sisteme optice cu disipare termică ridicată (ex.
module laser cu continuitate ridicată – CW, diode laser de putere,
module optoelectronice);
– testare în camere climatice cu variații controlate de temperatură
și umiditate;
– testarea la vibrații în regim sinusoidal și aleatoriu, pentru
evaluarea comportamentului structural;
– evaluarea stabilității fluxului agentului de răcire în
prezența variațiilor de presiune introduse de pompe externe.
Tabel
– parametri evaluați în testele operaționale
|
Domeniu de testare
|
Parametri analizați
|
Obiectiv
|
|
Termic
|
Temperatură
maximă, uniformitate, disipare
|
Confirmarea
eficienței răcirii
|
|
Hidraulic
|
Presiune,
debit, stabilitate flux
|
Validarea
comportamentului fluidic
|
|
Mecanic
|
Vibrații,
deformări, rezistență stratificată
|
Confirmarea
integrității structurale
|
|
Mediu
|
Umiditate,
temperaturi extreme
|
Testarea
durabilității adezivului și aluminiului
|
Rezultatele
preliminare indică o performanță stabilă în toate mediile
testate, cu abateri termice moderate față de valorile simulate și
o foarte bună rezistență mecanică a ansamblului
stratificat.
8.2.
Analiza durabilității și a ciclului de viață
Durabilitatea CoolerBlock este influențată de:
–
calitatea stratificării plăcilor de aluminiu
– comportamentul adezivului în cicluri termice și vibrații
– stabilitatea chimică în prezența soluției de apă
demineralizată cu glicol
Evaluarea
ciclului de viață (LCA – Life Cycle Assessment) și a duratei
estimate de funcționare se bazează pe testări accelerate și
pe simulări termice în timp.
Componente
analizate în durabilitate:
– rezistența adezivului la 10.000+ cicluri termice între 20°C și
85°C;
– pierderea de proprietăți mecanice după expunere la vibrații
prelungite;
– coroziunea internă potențială a aluminiului la concentrații
variabile de glicol;
– deformarea cumulativă a blocului stratificat sub solicitare
hidraulică continuă.
Tabel
– evaluare durabilitate și cicluri termice
|
Parametrul monitorizat
|
Rezultat testare accelerată
|
Impact estimat în utilizare
|
|
Rezistență
adeziv la cicluri termice
|
Stabilitate
96–98% după 10.000 cicluri
|
Durată
de viață excelentă
|
|
Pierderi
presiune în timp
|
Creștere
< 5%
|
Funcționare
îndelungată fără degradare majoră
|
|
Deformare
structurală cumulată
|
<
0.1 mm
|
Nesemnificativă
pentru funcție
|
|
Coroziune
internă
|
Inexistentă
cu inhibitor glicol
|
Stabilitate
pe termen lung
|
Aceste
rezultate demonstrează o rezistență foarte ridicată a
coolerului în aplicații industriale solicitante, performanțele
depășind nivelul minim necesar pentru aplicații continue
(24/7).
8.3.
Confirmarea conformității cu standarde și reglementări
aplicabile
Pentru a putea fi integrat în sisteme industriale, CoolerBlock trebuie
să respecte standarde tehnice internaționale privind siguranța,
performanța și compatibilitatea materialelor.
Principalele
standarde relevante includ:
– standarde pentru componente industriale din aluminiu (ISO 209, ISO 6361)
– standarde pentru sisteme de răcire cu lichid (ISO 11890, ASTM D1384)
– standarde privind adezivii structurali (ISO 4587 – test forfecare, ISO
11339 – test peel)
– standarde pentru compatibilitatea cu medii termice extreme (IEC 60068)
– standarde privind vibrațiile mecanice (ISO 10816, IEC 60068-2-6, 2-64)
Validarea
conformității presupune:
– audit intern al fluxului de fabricație stratificată;
– teste de etanșeitate și presiune conform specificațiilor
europene pentru circuite hidraulice;
– analize de stabilitate dimensională în funcție de
temperatură;
– verificarea calității adezivului și a parametrilor de
întărire;
– monitorizare documentată a loturilor de materiale și a
parametrilor de producție.
Tabel
– stadiul conformității cu standardele tehnice
|
Standard / Reglementare
|
Status
|
Observații
|
|
ISO
materiale aluminiu
|
Conform
|
Material
certificat
|
|
ISO
testare adezivi
|
Conform
|
Rezultate
în limitele standardului
|
|
IEC
vibrații
|
Conform
|
Rezistență
ridicată la solicitări
|
|
ISO
sisteme răcire lichid
|
Conform
|
Etanșeitate
validată până la 3 bari
|
|
IEC
cicluri termice
|
În
curs finalizare
|
Teste
20.000 cicluri programate
|
Validarea
tehnică confirmă că CoolerBlock îndeplinește criteriile
necesare pentru producție pilot și integrare industrială. În
urma testelor suplimentare, poate atinge nivelul TRL 8, apropiindu-se de
maturitatea completă pentru fabricație în serie.
|
|
10. Managementul proiectului și monitorizarea progresului
|
Managementul
proiectului CoolerBlock are rolul de a coordona activitățile de
cercetare, dezvoltare, prototipare și validare, astfel încât obiectivele
tehnice și de inovare ale companiei Rolix să fie atinse în
termenele și bugetele stabilite. Structura de management include
definirea rolurilor și responsabilităților, planificarea
etapizată a activităților și implementarea unui sistem de
monitorizare continuă a progresului, bazat pe indicatori de performanță.
9.1.
Structura echipei de cercetare și responsabilități
Echipa proiectului este organizată în jurul unor roluri cheie, fiecare
având atribuții bine definite pentru asigurarea unei coordonări
eficiente între activitățile de proiectare, simulare, fabricație
și testare.
Roluri
principale:
– coordonator de proiect – responsabil de managementul global, relația
cu conducerea companiei Rolix, aprobarea etapelor majore și gestionarea
riscurilor;
– responsabil tehnic (lead inginer proiect) – coordonează proiectarea
CoolerBlock, activitățile de modelare numerică, evaluarea
rezultatelor și deciziile privind arhitectura finală;
– inginer de simulare – realizează modele CFD și termice,
analizează scenarii alternative și furnizează rapoarte de
optimizare;
– inginer de proces și fabricație – definește fluxurile
tehnologice, parametrii de prelucrare, procedurile de lipire
stratificată și controlul calității;
– inginer de testare și validare – dezvoltă planurile de test,
organizează campaniile de măsurători termice, hidraulice și
mecanice, analizează rezultatele;
– specialist materiale și adezivi – selectează materiile prime,
definește condițiile de utilizare a adezivilor și
monitorizează comportamentul acestora în teste;
– responsabil calitate – stabilește procedurile interne, criteriile de
acceptanță și coordonează auditul tehnic al proiectului;
– responsabil documentare și raportare – centralizează datele,
actualizează documentele tehnice și rapoartele de progres,
pregătește materialele pentru evaluări interne și
externe.
Tabel – roluri și responsabilități principale
|
Rol
|
Responsabilități esențiale
|
|
Coordonator
de proiect
|
Management
general, decizii strategice, raportare către conducerea Rolix
|
|
Responsabil
tehnic
|
Coordonare
tehnică, validare soluții de design, integrarea rezultatelor de
simulare și testare
|
|
Inginer
simulare
|
Modelare
CFD/termică, analize comparative, propuneri de optimizare
|
|
Inginer
proces și fabricație
|
Definirea
fluxului de producție, parametri de prelucrare, control proces
stratificat
|
|
Inginer
testare și validare
|
Planuri
de test, măsurători, interpretare date experimentale
|
|
Specialist
materiale și adezivi
|
Alegere
materiale, testare compatibilitate, monitorizare comportament în exploatare
|
|
Responsabil
calitate
|
Proceduri
de calitate, audit intern, criterii de acceptanță
|
|
Responsabil
documentare
|
Actualizare
documente, rapoarte, arhivare tehnică și administrativă
|
9.2.
Calendarul activităților și etapele cheie
Derularea proiectului CoolerBlock este structurată pe etape clare, cu
obiective intermediare măsurabile, pentru a asigura o evoluție
controlată de la concept la produs validat. Calendarul este construit în
corelare cu resursele disponibile și cu necesitatea iterării între
fazele de simulare și prototipare.
Etape
principale:
– faza 1: definirea cerințelor și specificațiilor
(analiză tehnică, cerințe funcționale, obiective de
performanță);
– faza 2: proiectare conceptuală și modele 3D (varianta cu canal
principal și derivații, construcție stratificată);
– faza 3: modelare numerică și optimizare (CFD, termică,
comparare configurații, optimizare geometrie și parametri de
debit);
– faza 4: prototipare stratificată (decupare laser, lipire cu adeziv
bicomponent, finisare și integrare senzori);
– faza 5: testare de laborator (termică, hidraulică, mecanică,
validare cu simulările);
– faza 6: teste în medii operaționale reale (integrare în sisteme
electrice/optice, analiză durabilitate, cicluri termice, vibrații);
– faza 7: scalare către producție (standardizare proces, proceduri
de calitate, pregătirea liniilor pilot);
– faza 8: documentare finală și pregătire pentru transfer
tehnologic.
Tabel
– exemplu de structurare a calendarului pe etape
|
Fază
|
Denumire etapă
|
Durată estimată
|
Rezultat principal
|
|
Faza
1
|
Definire
cerințe și specificații
|
1–2
luni
|
Document
de specificații tehnice
|
|
Faza
2
|
Proiectare
conceptuală și modele 3D
|
2–3
luni
|
Modele
3D și variante arhitecturale
|
|
Faza
3
|
Modelare
numerică și optimizare
|
3–4
luni
|
Configurație
optimă canal + derivații
|
|
Faza
4
|
Prototipare
stratificată
|
2–3
luni
|
Prototip
fizic CoolerBlock
|
|
Faza
5
|
Testare
de laborator
|
2–3
luni
|
Validare
internă performanțe
|
|
Faza
6
|
Teste
în medii reale
|
3–4
luni
|
Validare
operațională și durabilitate
|
|
Faza
7
|
Scalare
către producție
|
3–6
luni
|
Flux
tehnologic standardizat
|
|
Faza
8
|
Documentare
și transfer
|
1–2
luni
|
Pachet
documentație finală
|
9.3.
Metode de evaluare și raportare a rezultatelor
Monitorizarea progresului în proiectul CoolerBlock se bazează pe
indicatori tehnici și de management, pe revizuiri periodice ale
stadiului și pe raportări structurate. Acest sistem permite
detectarea timpurie a întârzierilor sau a problemelor tehnice și
adoptarea unor măsuri corective rapide.
Indicatori
principali de evaluare:
– indicatori tehnici: temperatură maximă, uniformitate
termică, pierderi de presiune, integritate structurală, etanșeitate;
– indicatori de maturitate tehnologică: nivel TRL atins pe fiecare
etapă, număr de iterații de design necesare, stabilitatea
parametrilor între prototipuri succesive;
– indicatori de timp: respectarea termenelor intermediare, întârzieri față
de plan, durata fazelor critice (simulări, testare, prototipare);
– indicatori de resurse: utilizarea bugetului, costurile per prototip,
costurile de ajustare a proceselor.
Metode
de evaluare utilizate:
– revizuiri tehnice lunare cu echipa de proiect și cu responsabilii de
departamente;
– rapoarte de fază, însoțite de analize comparative între
simulări și rezultate experimentale;
– audituri interne de calitate pentru verificarea respectării
procedurilor;
– analize de risc actualizate periodic, cu identificarea și
monitorizarea riscurilor tehnice și de calendar.
Tabel – structură tipică de raportare lunară
|
Secțiune raport
|
Conținut principal
|
|
Rezumat
executiv
|
Stadiul
general, rezultate majore, riscuri critice
|
|
Progres
tehnic
|
Evoluția
pe proiectare, simulare, prototipare, testare
|
|
Deviatii
față de plan
|
Întârzieri,
diferențe tehnice față de obiective
|
|
Plan
de acțiune
|
Măsuri
corective, modificări plan de lucru
|
|
Resurse
și buget
|
Situație
cheltuieli, necesar suplimentar dacă este cazul
|
Prin
aceste mecanisme de management și monitorizare, proiectul CoolerBlock
poate fi derulat într-un mod controlat, cu vizibilitate clară asupra
evoluției tehnice și a utilizării resurselor, facilitând
tranziția de la faza de cercetare la cea de producție
industrială.
|
|
10. Concluzii și
direcții viitoare de cercetare
|
Proiectul
CoolerBlock a permis dezvoltarea unei soluții de răcire avansate,
dedicată sistemelor electrice și optice, bazată pe o
arhitectură cu canal principal și derivații și pe o
construcție stratificată din plăci de aluminiu de 5 mm,
decupate la laser și lipite cu adeziv bicomponent. Integrarea etapelor
de analiză a stadiului tehnologic, specificații, modelare
numerică, prototipare, testare experimentală și pregătire
pentru scalare demonstrează atât fezabilitatea conceptului, cât și
potențialul său de maturizare până la nivel industrial.
CoolerBlock se poziționează ca o platformă tehnologică
flexibilă, capabilă să fie adaptată la aplicații
variate, cu cerințe ridicate de stabilitate termică și
fiabilitate.
10.1.
Sinteza contribuțiilor tehnologice ale proiectului
Principalele contribuții tehnologice pot fi grupate în patru direcții:
arhitectură de răcire, metodă de fabricație, integrare
funcțională și validare multi-scenariu.
Contribuții
privind arhitectura de răcire
– definirea unei arhitecturi bazate pe canal principal cu derivații,
optimizată prin simulări CFD și termice;
– identificarea configurațiilor eficiente (derivații simetrice, secțiune
variabilă) pentru controlul presiunii și uniformitatea
temperaturii;
– corelarea directă dintre geometria canalelor și stabilitatea
termică în aplicații cu sarcini fluctuante.
Contribuții
privind metoda de fabricație
– dezvoltarea unei soluții constructive stratificate, prin suprapunerea
plăcilor de aluminiu decupate la laser;
– demonstrarea fezabilității unei geometrii interne complexe,
dificil de realizat prin frezare clasică din bloc monolitic;
– utilizarea adezivului bicomponent special pentru motoare termice ca element
structural, cu rol atât mecanic, cât și de amortizare a eforturilor și
ciclurilor termice.
Contribuții
privind integrarea funcțională
– compatibilitatea conceptului CoolerBlock cu aplicații electrice și
optice cu densitate mare de putere;
– integrarea locașurilor pentru senzori, racorduri hidraulice și
elemente de prindere în aceeași arhitectură stratificată;
– posibilitatea configurării blocului pentru mai multe scenarii de
exploatare, prin schimbarea doar a unor subseturi de plăci.
Contribuții
privind validarea multi-scenariu
– corelarea rezultatelor de simulare numerică cu măsurători
reale, în regim termic, hidraulic și mecanic;
– testarea în medii operaționale reale, incluzând cicluri termice
repetate, vibrații și variații de debit;
– demonstrarea conformității cu cerințe tehnice relevante
pentru integrarea în aplicații industriale.
10.2.
Posibile extinderi ale arhitecturii CoolerBlock
Arhitectura CoolerBlock, bazată pe conceptul de bloc stratificat de
aluminiu cu canal principal și derivații, oferă premise solide
pentru dezvoltări ulterioare în direcția modularității,
scalabilității și adaptării la alte medii de lucru.
Direcții
de extindere arhitecturală
– dezvoltarea unor variante modulare, în care mai multe blocuri CoolerBlock
pot fi conectate în serie sau paralel pentru a deservi echipamente de putere
mai mare;
– optimizarea specifică pentru aplicații laser de mare putere, cu
zone de răcire diferențiate pentru regiuni cu flux termic extrem;
– realizarea unor configurații cu dublu canal principal (intrare/ieșire
distribuită) pentru reducerea gradientelor de temperatură pe
diagonala blocului;
– implementarea unor structuri interne hibride, în care anumite plăci
includ rezervoare tampon sau camere de amestec pentru stabilizarea
suplimentară a temperaturii agentului de răcire.
Extinderi
funcționale
– integrarea directă a unor senzori de temperatură și presiune
în plăcile intermediare, cu trasee pentru cablare și eventuală
comunicare digitală;
– adaptarea conceptului pentru alte fluide de răcire (ex. amestecuri cu
altă vâscozitate sau punct de îngheț diferit), cu recalibrarea
geometriei canalelor;
– extinderea arhitecturii pentru zone cu medii agresive sau cu cerințe
speciale de curățenie, prin adăugarea unor straturi interne de
protecție sau acoperiri speciale.
Tabel – direcții de extindere și potențial
tehnologic
|
Direcție de extindere
|
Descriere
|
Potențial tehnologic
|
|
Modularitate
blocuri
|
Interconectarea
mai multor unități CoolerBlock
|
Creștere
capacitate și flexibilitate
|
|
Dublu
canal principal
|
Două
circuite principale cu alimentări separate
|
Control
fin al zonelor termice diferite
|
|
Rezervoare
interne
|
Camere
tampon între derivații
|
Stabilitate
superioară la șocuri termice
|
|
Senzori
integrați
|
Măsurare
direct în structura stratificată
|
Monitorizare
inteligentă și control în timp real
|
10.3.
Oportunități de transfer tehnologic și noi linii de inovare
Rezultatele obținute în proiectul CoolerBlock deschid o serie de
oportunități de transfer tehnologic și de extindere a
portofoliului de produse și competențe al companiei Rolix.
Oportunități
de transfer tehnologic
– transferul conceptului de bloc de răcire stratificat către
producători de echipamente electrice de putere (invertoare, convertoare,
surse industriale);
– colaborări cu furnizori de sisteme optice și laser industrial
(tăiere, sudură, marcaj), care necesită management termic
avansat;
– adaptarea arhitecturii pentru aplicații în domeniul roboticii, al
electronicii de precizie și al sistemelor de automatizare;
– posibilitatea licențierii metodei de construcție
stratificată și a anumitor configurații interne ale canalelor
de răcire.
Noi
linii de inovare
– dezvoltarea unei familii de produse CoolerBlock, diferențiate pe clase
de putere, dimensiuni și tipuri de aplicații;
– integrarea de funcții „inteligente” de monitorizare (temperatură,
presiune, debit), conectate la sisteme de control și diagnoză
predictive;
– explorarea adezivilor cu conductivitate termică ridicată și
proprietăți îmbunătățite pentru cicluri termice
extreme;
– extinderea conceptului către materiale hibride (aluminiu + inserții
cu conductivitate termică foarte mare) pentru aplicații de vârf.
Tabel – oportunități de valorificare a rezultatelor
proiectului
|
Domeniu țintă
|
Tip oportunitate
|
Beneficiu pentru Rolix
|
|
Echipamente
electrice de putere
|
Integrare
CoolerBlock ca modul standard de răcire
|
Extinderea
pieței și a portofoliului
|
|
Sisteme
laser industriale
|
Management
termic dedicat pentru surse de mare putere
|
Poziționare
pe segment de nișă cu valoare adăugată mare
|
|
Robotică
și automatizare
|
Blocuri
de răcire pentru actuatoare și controlere
|
Creșterea
relevanței în industrii emergente
|
|
Servicii
de proiectare termică
|
Consultanță
și design personalizat
|
Capitalizare
pe know-how-ul generat
|
Prin
ansamblul acestor contribuții și oportunități, proiectul
CoolerBlock consolidează capacitatea companiei Rolix de a dezvolta și
exploata tehnologii avansate de răcire, furnizând o bază
solidă pentru proiecte viitoare de cercetare, dezvoltare și inovare
în domenii conexe.
|
|
|
|